Deși pe 25 decembrie este sărbătorită nașterea lui Iisus Hristos, multe dintre obiceiurile legate de această dată au rădăcini în tradiții păgâne. Tradițiile încep chiar cu 40 de zile înaintea Crăciunului și implică mai multe obiceiuri și credințe, de la masa tradițională de sărbători până la vestimentație, dar și lucruri specifice, cum ar fi darurile de Crăciun sau împodobitul bradului.
Iată care sunt aceste obiceiuri și ce simbolizează, dar descoperă și câteva tradiții din diverse zone ale României, precum și cele mai importante superstiții pe care oamenii le respectau pentru a alunga spiritele rele și a avea noroc în noul an.
Postul Crăciunului
Majoritatea românilor, aparținând cultului ortodox, țin un post cu o durată de 40 de zile înainte de Crăciun. Acesta amintește atât de postul patriarhilor din Vechiul Testament, cât și de așteptarea lui Moise pe muntele Sinai, înainte ca acesta să primească tabletele cu Decalogul.
În perioada postului, credincioșii nu au voie să consume carne, brânză și ouă. În schimb, există zile în care se dă dezlegare, stabilite de biserică. Astfel, în zilele de luni, miercuri și vineri, care sunt sărbători cu cruce neagră în calendarul ortodox, credincioșii pot bea un pahar de vin, iar în zilele cu cruce roșie, pot consuma și pește.
Ziua de Ignat
Pe 20 decembrie este sărbătorit Sfântul Ignat, un martir creștin care, în jurul anului 110 d.Hr., a fost aruncat în arena și sfâșiat de lei deoarece nu a vrut să renunțe la credința în Hristos.
În această zi, creștinii ortodocși se adună în familie pentru tăierea rituală a porcului. Aceasta are loc dimineața, când animalul este stropit cu apă sfântă și așezat cu capul spre răsărit. Pe frunte sau pe ceafă se crestează o cruce cu cuțitul peste care se presară sare.
Sărbătoarea Sfântului Ignat îmbină câteva obiceiuri pagane cu hramul unui sfânt creștin. Popoarele antice – egiptenii, grecii și romanii, printre alții – sacrificau animale în perioadele de trecere la un alt an sau anotimp, iar porcul este un simbol vechi al norocului, belșugului și fertilității.
Colindele de Crăciun
În Ajunul Crăciunului, grupuri de colindători merg la casele oamenilor să vestească venirea lui Hristos prin colinde.
În funcție de regiune, colindătorii adoptă îmbrăcăminte tradițională, cu broderii specifice locului. Oamenii colindați oferă nuci, covrigi, mere și, în special în zonele urbane, bani.
Un alt obicei colindător este „mersul cu Steaua.” Acesta are loc în prima zi de Crăciun și reamintește momentul din Biblie când magii au urmat steaua pentru a ajunge la staulul în care s-a născut Hristos.
Bradul de Crăciun
În Ajunul Crăciunului, bradul se împodobește și simbolizează viața infinită, fiind un copac vesnic verde. În vârf, acesta poartă întotdeauna o stea care aduce aminte de cea care i-a călăuzit pe magi către Hristos.
Dacă inițial era decorat cu hârtie colorată și biscuiți, acum ornamentațiile pot include sclipici, globuri, dulciuri și instalații luminoase. Se crede că tradiția împodobirii bradului a pornit de la popoarele germanice.
Mâncarea de Crăciun
După un post lung, urmează o masă îmbelșugată, iar ingredientul principal este porcul sacrificat cu câteva zile înainte de Crăciun. Sigur cunoști felurile de mâncare principale: sarmalele, piftia, toba, chisca și caltaboșii. Nu lipsește nici desertul tradițional, cozonacul.
Ceea ce poate nu știai este că unele zone din țară au preparate specifice sărbătorilor. De exemplu, în Dobrogea se prepară saramura de crap, pește la protap sau știucă umplută. În zone cu populație preponderent aromână se pregătesc cherdele, plăcinte cu brânză și verdeață.
Un alt fel de mâncare specific este torosul de Crăciun, pregătit în zona Bihorului. Acesta este ușor de pregătit la ceaun și conține carne proaspătă de porc și varză călită în mai multe straturi, stropite cu vin alb.
În zilele noastre au început să fie reinventate preparatele tradiționale. De exemplu, obișnuitele sarmale pot fi făcute și în stilul raw-vegan: foile de varză murată sunt umplute cu nuci, semințe de floarea-soarelui, morcov, ceapă, hrișcă și sos de roșii.
Darurile de Crăciun
Copiii de azi știu că vor primi cadouri de la Moș Crăciun. În trecut însă, obiceiul amintea mai mult de tradiția creștină. Astfel, în familie se ofereau cadouri similare celor aduse de magi lui Hristos: aur, smirnă și tămâie.
Astăzi, împărțirea cadourilor este un obicei mult mai răspândit, oamenii nu își mai oferă daruri doar în familie, ci și între prieteni și chiar la muncă. Cadourile sunt foarte diverse, pot fi utile (un blender sau un aparat de cafea) sau decorative (un tablou sau un set de perne brodate). Important este ca aceste cadouri să fie cumpărate din plăcere, cu intenția de a-i face fericiți pe cei care le primesc.
Visited 36 times, 1 visit(s) today