Un raport al World Wide Fund for Nature (WWF) arată că peste 43 de milioane de hectare de pădure, o suprafață de aproape două ori mai mare decât cea a României, au fost defrișate pe cele 24 de fronturi majore ale despăduririlor din întreaga lume în perioada 2004 şi 2017.
Suprafața României are 238.000 km2, iar cele 43 de milioane de hectare defrișate reprezintă o suprafață de 430.000 de kilometri.
Una dintre principalele cauze pentru aceste defrișări este agricultura comercială – se taie păduri pentru a face loc culturilor şi creşterii animalelor -, în special în America de Sud.
Potrivit sursei Digi 24, factori importanți pentru defrișări mai sunt sectorul minier, dar şi infrastructura, în particular cea rutieră, alături de industria forestieră şi agricultura de subzistenţă, în special în Africa.
Dintre aceste 24 de „puncte fierbinţi” ale defrişărilor globale, 9 se află în America Latină, 8 în Africa şi 7 în Asia-Pacific. În aceste locuri se concentrează peste jumătate (52%) din defrişările de păduri tropicale la nivel mondial, potrivit aceluiaşi ONG.
Pădurile rămase sunt din ce în ce mai degradate
Zonele cele mai afectate sunt Amazonia braziliană, regiunea Cerrado din Brazilia, Amazonia boliviană, Paraguay-ul, Argentina, Madagascar şi insulele Sumatra şi Borneo din Indonezia şi Malaezia.
Una dintre zonele afectate este regiunea braziliană Cerrado, din cauza dezvoltării agriculturii, cu o pierdere de 3 milioane de hectare de pădure între 2004 şi 2017 şi o dispariţie de peste 30% din suprafaţa sa forestieră totală din 2000.
Mai mult decât atât, aproape jumătate (45%) dintre pădurile rămase în aceste 24 de zone au suferit degradări semnificative și au devenit extrem de vulnerabile, în special la incendii.
În septembrie anul trecut, un raport al FAO, agenţia ONU care supraveghează acest sector, a avertizat că pădurea a pierdut „aproape 100 de milioane de hectare” pe planetă în două decenii, ajungând la 31,2% (4, 1 miliarde de hectare) din suprafaţa terestră în 2020, comparativ cu 31,5% în 2010 şi 31,9% în 2000.